In trusa foto a oricarui fotograf, fie el amator, profesionist sau wannabe ar trebui sa se gaseasca si acest obiectiv, in oricare dintre variantele sale.
In cazul de fata este vorba despre varianta cu montura F pentru aparatele reflex Nikon, cu titulatura sa Nikkor 50 f1.8 AF-D. Este al doilea obiectiv Nikon pe care am avut oportunitatea sa-l utilizez, primul fiind obiectivul de kit Nikkor 18-55 AF-S VR 3,5-5,6. L-am ales in primul rand datorita pretului sau, apoi datorita opiniilor citite pe diverse site-uri care-l considerau ca este un obiectiv cu o calitate buna a imaginii, si mai ales datorita diafragmei sale maxime de 1.8.
De la primirea coletului am remarcat dimensiunea redusa a ambalajului in care a venit. la deschiderea cutiei am gasit pe langa manualul obiectivului, un ambalaj suplimentar ce proteja foarte eficient obiectivul.
Luat in mana obiectivul impresioneaza prin dimensiunile sale reduse, fiind foarte compact. Aceasta varianta are carcasa construita din plastic, unul dur, dar totusi plastic, insa are montura de metal. Se remarca pe obiectiv marcajele de identificare ale producatorului, iar pe inelul de focalizare este trecuta o scara cu informatii privind distantele de focalizare, atat in metri cat si in picioare. La actionarea inelului de focalizare obiectivul se extinde, nu foarte mult dar vizibil, moment in care devine destul de evident, tubul obiectivului are un joc destul de mare, lasand spatiu de trecere prafului catre interiorul aparatului, printre altele.
La indepartarea capacului LC-52, de pe obiectiv se remarca filetul ce permite atasarea de filtre si accesorii pe 52 mm, si lentila obiectivului retrasa in inerior. Aceasta asezare creeaza un parasolar integrat, ce ajuta la cresterea contrastului imaginii si la evitarea aparitiei flare-ului. In celalt capat al obiectivului se afla inelui diafragmei ce permite modificarea sa manuala, pe aparatele ce permit acest lucru, de la diafragma minima, f22 pana la cea maxima f1.8 in stopuri intregi.
Practicat pe inelul de diafragma se afla si pintenul ce ajuta la indexarea informatiilor privind diafragma, asfel incat daca inelul de diafragma nu se afla in pozitia de minim, in cazul de fata f22, pe ecranul aparatului se afiseaza mesajul de eroare fEE, moment in care este dezactivata declansarea. In montura obiectivului se gasesc si contactele ce fac legatura intre aparat si obiectiv, aparatul putand astfel determina diafragma selectata, cat si modificarea acestia prin intermediul aparatului. Pe langa acesta se gaseste si cupla ce face legatura intre motorul de focalizare si mecanismul de focalizare din obiectiv.
Primele cadre trase cu el au fost pe un D3000, pe care bineinteles am fost nevoit sa focalizez manual, aparatul neavand motor de focalizare intern. Cursa inelului de focalizare nu este foarte mare, undeva in jurul a 100 de grade, se roteste relativ usor, dar ajustari fine ale focusului devin dificile, chiar si utilizand punctul "verde" vizibil in vizorul aparatului, la D3000 acesta aprinzandu-se doar in momentul obtinerii focusului. Un mic ajutor este obtinut in modurile A S si P, unde indicatorul de expunere ofera informatii despre cat de aproape ne aflam de obtinerea focusulu, prin deplasarea indicatorului expunerii dintr-o parte in alta, iar in momentul obtinerii focalizarii corecte, indicatorul de expunere se afla la mijloc, si se aprinde si punctul indicatorului de confirmare a focalizarii. Nu este foarte dificil, dar poate deveni frustrant atunci cand subiectul fotografiat este in miscare sau nerabdator, neintelegand de ce dureaza atat de mult.
D3000 cu 50 f1.8 AF-D
Dupa ce se depasesc micile inconveniente incepem sa decoperim calitatile obiectivului. La diafragma maxima imaginea este putin soft, dar imaginile sunt utilizabile, uneori poti crea efecte interesante, avand un DOF foarte mic. Trecerea de la zonele in focus la cele din afara sa este usoara, creand un efect de bokeh destul de placut, iar cercurile create sunt aproape rotunde. La 2.8 obiectul incepe sa-si arate calitatile, imaginea are o rezolutie foarte buna si cadrul devine foarte sharp, trecerea spre zonele out-focus este buna creand un bokeh interesant si placut de privit. Dar sursele de lumina ce s-a putea afla in zona sau aproape in zona acoperita de DOF au un aspect neregulat si nu mai au aspect de cerc, asta datorita lamelelor diafragmei ce sunt drepte si doar in numar de 7. In general acestea sunt diafragmele la care eu folosesc acest obiectiv, foarte rar inchid mai mult diafragma de 3.2 cu el si doar atunci cand am nevoie de ceva mai mult DOF.
Exemplu de portret, focalizat manual f2.8 cu D3000, aparent imaginea este corect focalizata, dar la o observare mai atenta se poate vedea faptul ca am ratat putin focalizarea, nu cu mult :)
Unul din momentele in care se simte nevoia de un DOF cat mai mare este fotografia macro, in care in mod normal folosesti un obiectiv dedicat, cu o focala mai mare, dar acest obiectiv poate fi folosit cu succes si in acest domeniu al fotografiei. Bineinteles nu de unul singur, pentru ca la distanta sa minima de focalizare de 45 de centimetri nu se pot obtine ci cu ajutorul unor mici ajutoare.
O metoda destul de populara este folosirea obiectivului inversat, astfel pe filetul obiectivului se prinde un inel adator ce are intr-o parte filet iar in celalat aparte copiaza montura obiectivului. In acest caz se pierde legatura dintre chip-ul din obiectiv si aparat, nemaibeneficiind de informatiile legate de obiectiv si diafrgama. Totodata pe aparatele DSLR entry level cum este D3000 se pierde si controlul expunerii automate, astfel ca toate cadrele se trag manual, variind puterea flashului, timpul de expunere si deschiderea diafragmei ce se controleaza manual de la inel. Nu se poate spune ca este o modalitate practica, dar se pot obtine rezultate interesante, cu investitii reduse.
Imagine obtinuta cu un inel inversor BR-2A, probabil f16 :) pe D3000
O alta metoda este folosirea de tuburi de extensie de diferite dimensiuni, ce forteaza obiectivul sa focalizeze mai aproape decat in mod normal. Se pierde in acest caz focalizarea la infint. In comert se gasesc doua tipuri de tuburi de extensie, unul fara contacte electrice si unul ce foloseste contacte electrice pentru a trece informatia de la obiectiv la aparat. In cazul celor fara contacte electrice se pierde expunerea automata, astfel totul facandu-se in manual, ioar obiectivul folosit trebuie sa aiba inel de diafragma, pentru controlul acesteia. Folosind tipul de tuburi ce au contacte am beneficiat de controlul automat al expunerii si de blitz TTL. Folosind toate cele 3 tuburi de extensie se ajunge la o distanta minima de focalizare foarte mica, uneori chiar langa capatul obiectivului, dar in cazul de fata prima lentila a obiectuvlui fiind retrase destul demult in tubul obiectivului nu exista riscul major de a o lovi. Unul din neajunsuri este dificultatea de a folosi flash-ul de pe aparat pentru iluminare, lungimea tuburilor si distanta foarte mica intre obiectiv si subiect impiedica utilizarea acestuia fara ajutoare self-made, dar este posibila. Dupa cum spuneam nu este un obiectiv macro in sensul adevarat dar se pot obtine rezultate decente.
Cadru obtinut cu tub de extensie de 12 mm, cu D3000, iluminat cu flash-ul de pe aparat, la f11, expunere 1/160
Utilizarea sa pe aparate ce folosesc motor de focalizare este mult mai lejera, focalizarea fiind destul de rapida dar usor zgomotoasa, atunci cand se vaneaza focusul, fenomen cunoscut ca focus hunting, datorita iluminarii reduse a cadrului, obiectivul creeaza un zgomot destul de puternic la atingerea capatului de cursa, dar in utilizarea normala de zi cu zi, nu am intalnit aceasta situatie, comportamentul acesta l-am putut observa atunci cand se pune capacul pe obiectiv foartand camera. Focalizare pe D7000 este rapida, dar am descoperit ca in mod constant unele imagini par sa nu fie clare in zona punctului selectat. Acest comportament m-a facut sa caut in manual, capitolul de fine tuning al focalizarii. In urma unor teste cu aparatul conectat direct la calculator si cu Lightroom deschis am reusit sa corectez eroarea de focalizare. Aceasta optiune este accesibila doar la camerele din clasa semipro si pro, cum ar fi D300, D7000, aparatele FX D3, D3s, D3X, D700 D800 si D4. Nu consider acest comportament ca fiind un defect al obiectivului cat o problema cu aparatul, iar autofocus fine tuning a fost de un real ajutor.
Folosesc acest obiectiv pe un aparat DX si este aproape intotdeauna pe aparat, indiferent daca este pe D3000 sau pe D7000, dimensiunile sale compacte ma conving de fiecare data sa-l folosesc, normal si calitatea imaginilor obtinute. Imaginea are bineinteles un usor efect tele, datorita dimensiunii senzorului DX, pe care as putea sa-l explic doar facand un crop dintr-o imagine obtinuta cu un aparat cu senzor FX, toate celelalte calitati ale focalei acestui obiectiv mentinandu-se, neaparand deformari ale imaginii, asa cum apar la obiectivele wide atunci cand distanta de focalizare este minima. Astfel se obtine o imagine cat mai reala a ceea ce se afla in fata ochilor fotografului, unul din motivele pentru care 50 este focala preferata de multi fotografi, dar si a faptului ca pe film si pe full frame imaginea obtinuta prezinta aproximativ cadrul vizualizat de catre privirea omului. Astfel este un obiectiv perfect pentru fotografia generala, pentru fotografia de strada, pentru portrete, chiar si pentru natura. Este un obiectiv pe care personal il recomand tutoror posesorilor de aparate foto SLR, digitale sau pe film.
D7000 cu 50 f1.8 AF-D
Considerente in favoarea acestui obiectiv
este compact
usor
calitate foarte buna a imaginii
poate fi folosit fara probleme atat pe aparate digitale cat si pe film,
pretul foarte mic pentru un obiectiv
deschiderea mare a diafragmei
lentila frontala retrasa in tub
Considerente in defavoarea lui
calitatea constructie poate lasa de dorit, (tubul obiectivului are joc)
nu izoleaza la praf si umiditate
este nevoie de un aparat cu motor de focalizare pentru a avea focalizare automata,
este destul de zgomotos cand focalizeaza
Chiar si cu toate acestea este un best buy, cat timp inca se mai gaseste.
